Spațiul informațional dintre România și Republica Moldova este caracterizat de o circulație inegală a informațiilor, de o influență considerabilă a instituțiilor media românești asupra publicului basarabean și de un interes relativ redus al publicului din România pentru realitățile cotidiene din Republica Moldova. Acestea sunt principalele concluzii ale cercetării sociologice comparative realizate de City Research luna aceasta.
Cercetarea, intitulată „Spațiul informațional comun România–Republica Moldova. Analiza consumului mediatic, a comunicării transfrontaliere și a circulației narațiunilor publice”, a urmărit identificarea modului în care cetățenii celor două state se informează despre realitățile din țara vecină, a principalelor canale de comunicare utilizate și a nivelului de încredere acordat informațiilor care circulă între cele două spații publice.
Datele sondajului indică existența unui spațiu informațional comun, dar profund asimetric: Republica Moldova este considerabil mai conectată la fluxurile mediatice din România decât este România la cele din Republica Moldova.
Presa românească, prezentă în viața a două treimi dintre basarabeni
Potrivit rezultatelor cercetării, 67% dintre respondenții din Republica Moldova declară că urmăresc cel puțin săptămânal conținut produs de instituții media din România. Dintre aceștia, o proporție importantă consumă zilnic știri, emisiuni de televiziune, interviuri sau materiale distribuite pe platformele digitale.
Prin comparație, numai 22% dintre respondenții din România afirmă că urmăresc cel puțin săptămânal informații provenite din instituțiile media ale Republicii Moldova.
Diferențele sunt și mai pronunțate în privința consumului zilnic: 43% dintre cetățenii Republicii Moldova urmăresc zilnic conținut mediatic românesc, în timp ce numai 7% dintre respondenții din România au un comportament similar în raport cu presa din Republica Moldova.
Aceste rezultate sugerează că instituțiile media din România au depășit de multă vreme statutul de surse externe de informare pentru o parte importantă a populației basarabene, devenind componente obișnuite ale consumului mediatic cotidian.
În sens invers, informațiile despre Republica Moldova ajung la publicul românesc mai ales în contextul unor evenimente politice, diplomatice sau de securitate cu vizibilitate ridicată.
Televiziunea rămâne importantă, dar platformele digitale apropie cele două societăți
Cercetarea evidențiază rolul tot mai important al platformelor digitale în circulația transfrontalieră a informațiilor.
În Republica Moldova, dintre persoanele care consumă conținut mediatic din România, 61% indică rețelele sociale printre canalele prin care ajung la informațiile respective, 52% menționează televiziunea, iar 39% platformele de distribuție video, precum YouTube. Fiind vorba despre o întrebare cu răspunsuri multiple, procentele nu sunt cumulative.
În România, accesul la informațiile din Republica Moldova se realizează predominant prin intermediul platformelor digitale. Aproximativ 72% dintre consumatorii de conținut mediatic moldovenesc indică rețelele sociale drept principal canal de acces, în timp ce numai 18% menționează televiziunea.
Rezultatele evidențiază două mecanisme diferite de circulație a informației. În Republica Moldova, presa românească beneficiază atât de prezența tradițională a televiziunii, cât și de extinderea distribuției digitale. În România, vizibilitatea presei din Republica Moldova depinde într-o măsură mult mai mare de distribuirea materialelor prin rețele sociale și de interesul generat de anumite evenimente.
Această diferență poate contribui la formarea unor percepții distincte asupra realităților din cele două state.
Războiul din Ucraina și relațiile bilaterale, principalele teme de interes comun
Întrebați care sunt subiectele de interes comun pentru România și Republica Moldova, respondenții au indicat în primul rând războiul din Ucraina, securitatea regională, relațiile bilaterale și integrarea europeană.
În Republica Moldova, 71% dintre respondenți consideră războiul din Ucraina și securitatea regională teme de interes comun, 64% indică relațiile politice și economice dintre cele două state, iar 59% menționează integrarea europeană a Republicii Moldova.
În România, războiul din Ucraina reprezintă, de asemenea, principala temă de interes comun, fiind indicat de 58% dintre respondenți. Relațiile bilaterale sunt menționate de 41%, iar integrarea europeană a Republicii Moldova de 36%.
Cercetarea arată, astfel, că agenda informațională comună este construită în primul rând în jurul unor evenimente geopolitice și instituționale.
Cu toate acestea, interesul pentru aspectele cotidiene ale vieții sociale este sensibil mai redus. Numai 24% dintre respondenții români indică problemele economice și sociale ale Republicii Moldova drept subiecte de interes personal, iar 19% se declară interesați de evenimentele culturale desfășurate peste Prut.
În Republica Moldova, interesul pentru viața culturală și socială din România este semnificativ mai ridicat, fiind exprimat de 48% dintre respondenți.
Limba română, principalul element de coeziune informațională
Unul dintre obiectivele cercetării a vizat rolul limbii române în facilitarea comunicării transfrontaliere.
Rezultatele arată că 82% dintre respondenții din Republica Moldova și 76% dintre cei din România consideră că utilizarea aceleiași limbi reprezintă un factor important în apropierea informațională și culturală dintre cele două societăți.
Totuși, existența unei limbi comune nu determină automat și un consum mediatic reciproc.
Astfel, deși majoritatea respondenților din România recunosc importanța limbii comune, numai o minoritate urmărește constant instituțiile media din Republica Moldova.
Această constatare sugerează că apropierea lingvistică facilitează accesul la informație, dar nu este suficientă pentru stimularea interesului public. Vizibilitatea subiectelor, obiceiurile de consum mediatic și distribuția conținutului prin platformele digitale influențează în mod decisiv comportamentul informațional.
Încrederea în presa din România este mai ridicată în Republica Moldova decât în sens invers
Analiza nivelului de încredere evidențiază, la rândul său, diferențe semnificative.
În Republica Moldova, 57% dintre respondenți declară că au multă sau destul de multă încredere în informațiile difuzate de instituțiile media din România.
În România, proporția celor care acordă un nivel similar de încredere instituțiilor media din Republica Moldova este de 32%.
Diferența trebuie interpretată inclusiv în relație cu nivelul de familiaritate. Un segment important al publicului românesc nu urmărește suficient presa din Republica Moldova pentru a putea formula o evaluare clară a credibilității acesteia.
În același timp, cercetarea indică o rezervă considerabilă față de informațiile distribuite fără identificarea sursei originale.
Numai 23% dintre respondenții din România și 27% dintre cei din Republica Moldova afirmă că tind să aibă încredere în informațiile despre statul vecin atunci când acestea sunt distribuite pe rețelele sociale fără trimitere la o instituție media identificabilă.
Rezultatele evidențiază importanța identificării surselor și a verificării informațiilor în contextul unei circulații tot mai rapide a conținutului digital.
Două societăți apropiate cultural, dar cu niveluri diferite de cunoaștere reciprocă
Un rezultat relevant al cercetării privește percepția asupra gradului de informare despre statul vecin.
În Republica Moldova, 62% dintre respondenți consideră că sunt bine sau destul de bine informați despre principalele evenimente din România.
În schimb, în România, numai 29% dintre respondenți apreciază că au un nivel corespunzător de informare despre realitățile politice, economice și sociale din Republica Moldova.
Diferențele sunt vizibile și între generații.
În Republica Moldova, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani consumă într-o proporție ridicată conținut digital produs în România, în special materiale video, podcasturi, divertisment și informații distribuite prin rețele sociale.
În România, interesul tinerilor pentru Republica Moldova este mai degrabă episodic, fiind asociat evenimentelor care dobândesc vizibilitate pe platformele digitale.
Persoanele cu vârste de peste 55 de ani din Republica Moldova prezintă, în schimb, o orientare mai pronunțată către televiziunile din România, ceea ce evidențiază continuitatea unor obiceiuri mediatice formate anterior extinderii platformelor digitale.
74% dintre basarabeni și 56% dintre români consideră necesară o mai bună comunicare între cele două state
În cadrul cercetării, respondenții au fost întrebați și dacă instituțiile publice, organizațiile culturale și instituțiile media ar trebui să dezvolte mai multe inițiative de comunicare și informare reciprocă.
În Republica Moldova, 74% dintre respondenți susțin o asemenea direcție, în timp ce în România proporția este de 56%.
Cele mai frecvent menționate inițiative sunt proiectele jurnalistice comune, schimburile culturale, programele educaționale și dezvoltarea unor platforme digitale care să prezinte publicului din fiecare stat realitățile sociale ale celuilalt.
Datele sugerează existența unui potențial important pentru consolidarea comunicării transfrontaliere, dar și necesitatea adaptării mesajelor la specificul fiecărui public.
Un spațiu informațional comun, dar nu și unul echilibrat
Rezultatele cercetării City Research conturează imaginea a două societăți conectate prin limbă, istorie, relații culturale și preocupări regionale comune, dar între care informația circulă cu intensități diferite.
Republica Moldova este mult mai conectată la spațiul informațional românesc, prin intermediul cetățenilor săi care urmăresc presa și producțiile culturale din România, decât este România, în sens invers, la consumul mediatic din Republica Moldova.
Această asimetrie nu indică absența interesului pentru relațiile bilaterale, ci existența unor diferențe în ceea ce privește oferta mediatică, distribuția informațiilor și percepția relevanței subiectelor.
Într-un context regional caracterizat de transformări geopolitice, digitalizarea comunicării și multiplicarea surselor de informare, dezvoltarea unor mecanisme de comunicare reciprocă poate contribui la o mai bună cunoaștere a realităților sociale din cele două state.
Metodologia cercetării
Cercetarea „Spațiul informațional comun România–Republica Moldova. Analiza consumului mediatic, a comunicării transfrontaliere și a circulației narațiunilor publice” este realizată de City Research, pentru perioada 6–22 mai 2024. Metodologia descrie aplicarea unui chestionar standardizat pe două eșantioane de persoane adulte: 1.022 respondenți în România și 1.012 respondenți în Republica Moldova. Marja de eroare este de 3,1% pe fiecare eșantion. Pentru Republica Moldova, eșantionul vizează teritoriul controlat de autoritățile constituționale, fără regiunea transnistreană.
Lasă un răspuns