Expunerea populației Republicii Moldova la dezinformare a crescut considerabil în 2025, pe fondul alegerilor parlamentare, al crizei energetice și al intensificării campaniilor de manipulare informațională. Cu toate acestea, cetățenii manifestă o capacitate mai ridicată de identificare și verificare a știrilor false decât în anul precedent. Sunt principalele concluzii ale celei de-a doua ediții a „Barometrului încrederii în mass-media și al rezilienței la dezinformare în Republica Moldova”, realizat de City Research în decembrie anul curent.
Continuând proiectul inițiat în 2024, echipa City Research a desfășurat, în perioada 5–18 decembrie 2025, o nouă cercetare cantitativă pe un eșantion de 1.200 de persoane adulte din Republica Moldova. Studiul a utilizat același chestionar și aceeași metodologie de analiză ca în ediția precedentă, respondenții fiind însă diferiți, pentru a permite compararea evoluției indicatorilor la nivelul populației.
Rezultatele evidențiază o ușoară creștere a încrederii în mijloacele tradiționale de informare. Radioul rămâne cea mai credibilă sursă de informare, cu 48% dintre respondenți care declară că au încredere în informațiile difuzate, față de 46% în 2024. Televiziunea înregistrează o creștere de la 43% la 45%, iar publicațiile online de la 36% la 39%. În schimb, încrederea în rețelele sociale scade de la 21% la numai 17%, deși proporția persoanelor care le utilizează săptămânal pentru informare crește de la 69% la 74%.
Una dintre cele mai importante modificări privește expunerea la dezinformare. Dacă în decembrie 2024 aproximativ 61% dintre respondenți declarau că întâlniseră informații suspectate de falsitate sau manipulare în ultimele trei luni, în 2025 proporția acestora ajunge la 73%. Creșterea poate fi pusă în legătură cu climatul informațional tensionat care a însoțit alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, marcate de campanii de dezinformare, tentative de influență externă și circulația unor materiale video manipulate, inclusiv prin utilizarea inteligenței artificiale. Criza energetică de la începutul anului și dezbaterile privind securitatea energetică au reprezentat, de asemenea, teme intens disputate în spațiul public.
În paralel, cercetarea identifică o îmbunătățire a comportamentelor de verificare a informațiilor. Ponderea cetățenilor care declară că verifică frecvent sau întotdeauna știrile înainte de a le distribui crește de la 34% în 2024 la 42% în 2025. Totodată, proporția celor care au utilizat platforme specializate în verificarea informațiilor avansează de la 18% la 27%. Evoluția sugerează o conștientizare mai accentuată a riscurilor asociate dezinformării, posibil favorizată de vizibilitatea campaniilor publice de informare și a verificărilor jurnalistice din perioada electorală.
O atenție deosebită a fost acordată actualizării Indicelui rezilienței la dezinformare, introdus în prima ediție a Barometrului. Calculat pe baza capacității de recunoaștere a conținuturilor manipulatorii, a practicilor de verificare și a competențelor de alfabetizare media, indicele înregistrează o creștere de la 53,6 puncte în 2024 la 57,8 puncte din 100 în 2025. Proporția respondenților cu un nivel ridicat de reziliență crește de la 22% la 28%, în timp ce categoria celor cu reziliență scăzută se reduce de la 27% la 23%.
Diferențele dintre generații se mențin, însă rezultatele indică progrese inclusiv în rândul persoanelor vârstnice. Tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani înregistrează o valoare medie a indicelui de 64,5 puncte, comparativ cu 61,2 puncte în 2024, în timp ce în rândul persoanelor de peste 60 de ani indicatorul crește de la 47,8 la 51 de puncte. Nivelul educației continuă să fie asociat cu o capacitate mai ridicată de identificare a informațiilor manipulatorii.
În privința măsurilor de prevenire, 78% dintre respondenți susțin extinderea educației media în școli, comparativ cu 74% în anul precedent. De asemenea, 72% consideră necesară organizarea unor campanii publice de informare privind identificarea știrilor false, față de 67% în 2024.
Cea de-a doua ediție a Barometrului evidențiază o evoluție aparent paradoxală: deși cetățenii Republicii Moldova sunt mai expuși dezinformării, capacitatea lor de a recunoaște și verifica informațiile înregistrează o îmbunătățire. Rezultatele sugerează că experiențele acumulate într-un an electoral intens și creșterea vizibilității fenomenului dezinformării ar fi putut contribui la dezvoltarea unei atitudini mai critice față de informațiile distribuite în spațiul public.
Prin continuarea Barometrului, City Research urmărește constituirea unei serii de date comparabile, care să permită monitorizarea pe termen lung a încrederii în mass-media și a rezilienței informaționale a populației Republicii Moldova. Cele două ediții, din 2024 și 2025, oferă deja primele repere pentru identificarea schimbărilor produse în comportamentele de informare, următoarele cercetări urmând să evidențieze dacă tendințele observate se vor consolida.
Lasă un răspuns