,,Popor românesc, veacuri de dezbinare neîntreruptă te-au dus la slăbiciune, te-au dus să-ţi vezi ruşinea cu ochii”! (Mihai Eminescu)

Am considerat că merită cu prisosinţă ca după câţiva ani buni de la apariţia unei cărţi realizate printr-o strânsă colaborare cu distinsul şi neobositul meu coleg de facultate, prof. univ. dr. Nicolae GROSU, un strălucit și neobosit condeier care pătrunde cu «ochiul minții» unele resorturi sociologice lăuntrice ale societății româneşti de ieri și de azi, un cadru militar de rang înalt care la cei 78 de ani ai săi studiază şi analizează tot ceea ce se întâmplă în societatea românească ce parcă mereu se prăbuşeşte într-o cădere liberă, voi porni de la lucrarea apărută cu aproape şase ani în urmă la Editura «Ecou Transilvan» și care este sugestiv intitulată: «DEZBINAREA ROMÂNEASCĂ– o abordare sociologică», prin care se urmărește devoalarea unui comportament antiromâneasc pe care «îl manifestă românii înșiși» în toată decrepitudina medezminţită până dincolo de limita pragului dintre anii 2022-2023, mai ales că în cadrul unor articole axate pe această temă, dar, de o actualitate perenă, fără intenția de a subestima interesul firesc al celor care se pot dovedi pasionați de o astfel de problemă a dezbinării din societatea românească, poate că e bine să analizăm cu atenţie ceea ce îi dezbină pe oameni în general, pe români în special, cu tot ceea ce se leagă de acţiunile de «intoxicare» a opiniei publice, prin dezinformare, manipulare şi dezbinare, bazate pe sentimente și pe acțiuni dintre cele mai josnice ale unor indivizi care ajunşi în funcţii înalte ale deciziilor majore, consideră că dezbinarea este un sindrom social, asociat cu ura, discordia, izolarea, bazate pe sentimente și acțiuni dintre cele mai josnice ale deţinătorilor de capital financiar la nivel global! Dar, poate că e bine să vedem şi modul cum a început şi apoi chiar s-a adâncit dezbinarea dintre oameni, deoarece, fenomenul se repetă la infinit până astăzi, nu numai în lumea profană, dar, chiar şi în rândul slujitorilor credinţei! De aceea, poate că merită să analizăm şi ceea ce putem face efectiv împotriva practicii împărțirii oamenilor după rasă, cultură și limbă, împărțire care ne afectează chiar și în biserică, aşa cum se întâmplă până la paroxism în politică şi în multe domenii şi sectoare de activitate profesională!

Domnul a zis: „Iată, ei sunt un singur popor şi toţi au aceeaşi limbă”!

De această dată, vom începe cu… Geneza 11:1-9 în care se arată că la începutul Creaţiei: «Tot pământul avea o singură limbă şi aceleaşi cuvinte şi pornind ei înspre răsărit, au dat peste o câmpie în ţara Şinear; şi au descălecat acolo şi au zis unul către altul: „Haidem! să facem cărămizi şi să le ardem bine în foc”, şi cărămida le-a ţinut loc de piatră, iar smoala le-a ţinut loc de var! Şi au mai zis: „Haidem! să ne zidim o cetate şi un turn al cărui vârf să atingă cerul şi să ne facem un nume, ca să nu fim împrăştiaţi pe toată faţa pământului”, iar, Domnul S-a coborât să vadă cetatea şi turnul pe care-l zideau fiii oamenilor! Şi Domnul a zis: „Iată, ei sunt un singur popor şi toţi au aceeaşi limbă; şi iată de ce s-au apucat; acum nimic nu i-ar împiedica să facă tot ce şi-au pus în gând! Haidem, să Ne coborâm şi să le încurcăm acolo limba, ca să nu-şi mai înţeleagă vorba unii altora”! Şi Domnul i-a împrăştiat de acolo pe toată faţa pământului; aşa că au încetat să zidească cetatea. De aceea, cetatea a fost numită Babel, căci acolo a încurcat Domnul limba întregului pământ, şi de acolo i-a împrăştiat Domnul pe toată faţa pământului», ceea ce înseamnă că evenimentele consemnate în Biblie după relatarea despre potop sunt: construirea Turnului Babel, încurcarea limbii şi împrăştierea pe toată faţa pământului a oamenilor care până atunci vorbiseră o singură limbă. În acest fel, unii dintre descendenţii lui Noe, atraşi probabil de frumuseţea zonei dintre Eufrat şi Tigru şi de fertilitatea solului, au decis să zidească o cetate şi un turn în ţara Şinear, o zonă din sudul Irakului de astăzi. Totuşi, arheologia a relevat că Mesopotamia a fost o zonă dens populată încă din zorii istoriei şi printre locuitorii ei au fost şi sumerienii, cărora li se atribuie inventarea scrierii pe tăbliţe de lut, aşa cum sunt şi tăbliţele noastre de la Tărtăria, care pot avea o vechime biblică! Deci, ei aveau case bine construite şi erau pricepuţi la confecţionarea de bijuterii, unelte şi obiecte de uz casnic, mai ales că excavările au mai scos la lumină şi multe temple în formă de turn, închinate diverşilor zei. Prin urmare, descendenţii lui Noe, stabiliţi în Şinear, au uitat repede de Dumnezeu şi de făgăduinţa Sa de a nu mai distruge niciodată lumea prin potop, aşa cum şi mulţi oameni de azi au uitat de Dumnezeu! Deci, aceia s-au gândit să construiască Turnul Babel ca dovadă a înţelepciunii şi a priceperii lor, din dorinţa de a-şi crea o reputaţie, de a-şi face renume, glorie deşartă şi trecătoare, plină de amăgire, cu toate că intenţia divină era ca oamenii să păstreze unitatea dintre ei prin liantul religiei adevărate. Dar, în momentul în care idolatria şi politeismul au distrus acest liant spiritual din interior, oamenii au pierdut nu doar unitatea religioasă, ci şi spiritul de fraternitate! Un plan ca acesta, de construire a turnului cu scopul menţinerii prin mijloace exterioare a unităţii interioare pierdute, nu avea şanse de reuşită, cu precizarea că în Comentariul biblic AZŞ, vol. 1, pp. 284,285 se arată că în ultimă instanţă, căderea lui Adam şi a Evei a spulberat unitatea rasei umane şi a distrus planul iniţial al lui Dumnezeu, iar, urmările au deschis o altă cale, pentru că a apărut confuzia în ceea ce priveşte închinarea, răspândirea pe tot pământul a răului şi a imoralităţii şi, în final, fragmentarea omenirii într-o mulţime de culturi, limbi şi rase diferite şi adesea opuse una alteia. Putem vedea că pe măsură ce se distruge unitatea, dispare și armonia dintre oameni, cea care îi unește pe oameni, iar, dezbinarea îi separă şi le anihilează forța de coeziune! În consecinţă, cel mai terifiant şi mai autodemolator semn al vremurilor este dezbinarea, care stăpâneşte acum între oameni, de parcă niciodată lumea nu a fost atât de dezbinată!

,,Oamenilor le pasă mai degrabă de grupurile lor, fie că e vorba de cele rasiale, regionale, religioase sau politice”!

Într-o recentă carte intitulată: «Mintea moralistă. De ce ne dezbină politica şi religia?», apărută și în românește, la Editura «Humanitas», psihologul și profesorul american Jonathan Haidt studiază originile moralității și rădăcinile dezbinării şi ale conflictelor dintre oameni, spunând, printre altele: ,,Nu judecăm moral ca să reconstituim motivele reale pentru care noi înșine am ajuns la o concluzie, judecăm ca să găsim cele mai bune motive pentru care altcineva ar trebui să fie de acord cu judecata noastră”, iar, prin ceea ce opinează autorul, înseamnă chiar ipoteza sa fundamental, care poate să surprindă şi să timoreze, prin care spune că noi, oamenii, facem judecăți morale pe baza intuiției, și abia apoi le justificăm rațional, iar, întrebarea priveşte modul cum ajungem la mintea moralistă a depăşirii dezbinării, minte moralistă care se referă la tendința minții umane de a formula judecăți morale rapide, însă fără ca acestea să fie și oneste (sic??!!). Psihologul American consideră că mintea noastră a evoluat pentru a ne ajuta să navigăm prin rețele sociale complicate, așa că suntem înclinați spre judecăți care să ne facă pe noi să părem buni, iar pe rivalii și pe oponenții noștri să îi vedem cât se poate de răi! Pentru că el asociază politica şi religia, dar, consideră că dezbinarea este mult mai vizibilă în politică decât în rândul slujitorilor bisericii, încercând să definească politica modernă, psihologul și profesorul american Jonathan Haidt consideră că politica e înclinată mereu spre modul cum ar trebui să trăim împreună, ca grup, atunci când nu suntem de acord unii cu ceilalți, tocmai pentru etalarea virtuților și manifestarea pasiunilor, deoarece, oamenii, de fapt, nu se gândesc atent şi nu au în vedere cu prioritate care este cea mai bună linie politică pentru țară, ci se lasă conduși de propriile sentimente și îngrijorări legate de ceea ce-o să creadă ceilalți despre ei şi din acest motiv, a spus filosoful grec Platon, că democrația e a doua cea mai rea formă de guvernare, după tiranie! În opinia domniei sale: „Grupurile nu inventează entități supranaturale pentru a-și explica universul, ci pentru a-și rândui comunitățile”, făcând o trimitere la…felul în care funcționează mintea omului folosind metafora elefantului strunit de un călăreț agil. Explicaţia sa porneşte de la faptul că mintea noastră e divizată şi cu toții am avutşi avem de multe ori momente în care suntem trași într-o direcție, în timp ce o parte dintre noi știm că ar trebui să facem ceva diferit, iar, o astfel de viziune diferenţiată se regăseşte cu pregnanţă în religie, în viziunile şi în practicile religioase! Este evidenţiat faptul că mai mulți autori, de-a lungul vremii, au folosit metafora unui călăreț încercând să conducă un cal sau un car de luptă, iar, în viziunea sa, «calul» este mult mai mare și mai inteligent, aşa că l-a transformat în…elefant! Ca într-un «exerciţiu al manipulării», întotdeauna, părțile intuitive și emoționale ale minții sunt, în mod normal, cele cu adevărat inteligente, iar, o mică parte a minții este capabilă de argumentare conștientă, folosindu-se de cuvinte. Aceasta este menirea călărețului! El nu e chiar atât de inteligent, deși se consideră astfel, dar, totuși, e capabil de câteva lucruri pe care elefantul nu le poate face, cum este, de pildă, să aibă în vedere viitorul îndepărtat. De aceea, când elefantul și călărețul funcționează în armonie şi când par a fi împreună, se obţin cele mai bune rezultate. Referindu-se la modul în care mintea ne joacă feste şi ne lasă în baltă, atunci când credem în simpatiile și antipatiile politice, în convingerile religioase, autorul consideră că ne folosim creierele noastre, nu pentru a afla adevărul, ci pentru a găsi dovezi care să susțină ceea ce credem deja, imitând convingerile sau spusele altora! Dacă susții cu tărie o cauză sau un partid politic, și acest sprijin te face sensibil emoțional la răstimpuri, aşa cum devii fanatic al unei credinţe oarbe, atunci poţi să nu înțelegi ceea ce se întâmplă, pe cât de bine ai putea! Ar trebui să cauți oameni care cred invers decât ceea ce crezi tu, indivizi care pot compensa nevoia ta de confirmare, și ei te vor ajuta să devii mai inteligent (sic??). Dar, în loc să facem acest lucru, avem tendința să-i ocolim pe cei care ar putea să ne pună convingerile sub semnul întrebării, să-i dezavuăm și să le retragem prietenia fiindcă dezbinarea ne arată că: ,,Oamenilor le pasă mai degrabă de grupurile lor, fie că e vorba de cele rasiale, regionale, religioase sau politice”, arată profesorul Don Kinder! (VA URMA)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*