Războiul din Ucraina a accentuat vulnerabilitățile informaționale ale societății din Republica Moldova, într-un context caracterizat de circulația rapidă a informațiilor neverificate, de polarizarea surselor media și de niveluri diferite ale încrederii în presă. Potrivit rezultatelor unei cercetări sociologice realizate de City Research, 46% dintre cetățeni declară că le este dificil să distingă informațiile adevărate de cele false atunci când urmăresc știrile despre conflictul din țara vecină.
Cercetarea intitulată „Dezinformarea în spațiul informațional al Republicii Moldova în contextul războiului din Ucraina. Narațiuni, mecanisme de propagare și vulnerabilități sociale” a fost realizată în decembrie 2023, pe un eșantion de 1.008 persoane cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban și rural. Studiul a urmărit identificarea surselor de informare, a gradului de încredere în mass-media, a expunerii la mesaje manipulatorii și a capacității populației de a recunoaște informațiile false.
Televiziunea și rețelele sociale domină consumul de informații
Rezultatele indică faptul că televiziunea rămâne una dintre principalele surse de informare despre războiul din Ucraina, fiind menționată de 62% dintre respondenți. Rețelele sociale ocupă poziția a doua, cu 57%, urmate de portalurile de știri online (43%), aplicațiile de mesagerie (29%) și posturile de radio (24%). Respondenții au putut indica mai multe surse.
Diferențele între generații sunt considerabile. În rândul persoanelor cu vârste între 18 și 29 de ani, rețelele sociale reprezintă principala sursă de informare pentru 78% dintre respondenți. În schimb, 81% dintre persoanele de peste 60 de ani indică televiziunea.
Cercetarea evidențiază și o diferențiere a consumului mediatic în funcție de limba utilizată predominant pentru informare. Persoanele care urmăresc știrile în limba română și cele care preferă conținutul în limba rusă tind să utilizeze, în proporții diferite, instituții media și platforme informaționale, ceea ce poate conduce la expunerea la interpretări distincte ale acelorași evenimente.
Patru din zece respondenți întâlnesc frecvent informații contradictorii
Potrivit studiului, 44% dintre participanți afirmă că întâlnesc frecvent informații contradictorii despre evoluția războiului. În același timp, 38% declară că au fost expuși cel puțin săptămânal unor mesaje pe care le-au considerat false sau manipulatorii.
Printre narațiunile identificate în cercetare se numără afirmațiile potrivit cărora Republica Moldova ar urma să fie implicată inevitabil într-un conflict militar, mesajele care prezintă refugiații ucraineni drept beneficiari ai unor privilegii sistematice în detrimentul populației locale și interpretările conspiraționiste referitoare la implicarea instituțiilor occidentale în război.
Un aspect important îl constituie diferența dintre expunerea la asemenea mesaje și acceptarea lor ca adevărate. Astfel, deși 34% dintre respondenți declară că au întâlnit afirmații privind o presupusă implicare militară iminentă a Republicii Moldova, numai 17% le consideră credibile, în timp ce 49% le resping, iar restul nu exprimă o opinie clară.
Educația și vârsta influențează capacitatea de identificare a informațiilor false
În cadrul chestionarului, participanților le-au fost prezentate patru afirmații referitoare la războiul din Ucraina, construite pentru evaluarea capacității de identificare a informațiilor false sau înșelătoare.
Doar 18% dintre respondenți au identificat corect toate cele patru afirmații. Alți 35% au identificat corect trei dintre acestea, în timp ce 33% au oferit unul sau două răspunsuri corecte. Aproximativ 14% nu au identificat corect niciuna dintre afirmațiile testate.
Analiza statistică evidențiază o asociere între nivelul de educație și capacitatea de evaluare critică a informațiilor. Persoanele cu studii superioare au obținut rezultate mai bune la exercițiul de identificare, comparativ cu participanții care au absolvit numai învățământul gimnazial sau profesional.
Diferențe sunt observate și în funcție de vârstă. Tinerii se dovedesc mai familiarizați cu mecanismele de verificare online, însă utilizarea intensivă a rețelelor sociale îi expune unui volum mai mare de conținut neverificat. În cazul persoanelor vârstnice, vulnerabilitățile sunt asociate mai ales cu încrederea ridicată acordată unui număr restrâns de surse de informare.
Verificarea informațiilor nu reprezintă încă o practică generalizată
Numai 27% dintre participanți declară că verifică frecvent informațiile despre război prin consultarea mai multor surse independente. Alți 42% fac acest lucru ocazional, iar 31% recunosc că verifică rareori sau niciodată informațiile întâlnite în spațiul public.
În privința încrederii în sursele de informare, instituțiile media tradiționale și publicațiile online cu identitate editorială clară beneficiază, în general, de niveluri mai ridicate de credibilitate decât informațiile distribuite de utilizatori necunoscuți pe rețelele sociale.
Totuși, cercetarea arată că încrederea într-o anumită sursă nu garantează identificarea corectă a dezinformării. Respondenții pot accepta informații neverificate atunci când acestea confirmă convingeri deja formate sau provin din surse cu care sunt familiarizați.
Analiza presei online: titlurile alarmiste favorizează propagarea mesajelor înșelătoare
Componenta sociologică a studiului a fost completată de o analiză cantitativă a 620 de materiale publicate sau distribuite în spațiul online în noiembrie 2023, selectate pe baza relevanței pentru războiul din Ucraina și implicațiile sale asupra Republicii Moldova.
În cadrul corpusului analizat, 26% dintre materiale conțineau titluri cu formulări alarmiste sau puternic emoționale, iar 19% prezentau afirmații controversate fără indicarea unor surse verificabile. Aceste caracteristici nu demonstrează automat falsitatea conținutului, dar pot favoriza interpretările eronate și distribuirea informațiilor fără verificare.
Analiza a evidențiat și reutilizarea unor mesaje similare pe mai multe platforme, în forme adaptate diferitelor categorii de public. Un mesaj apărut inițial într-o publicație online putea fi preluat ulterior pe rețelele sociale și în aplicațiile de mesagerie, uneori fără păstrarea sursei originale.
Dezvoltarea educației media
Concluziile studiului indică faptul că vulnerabilitatea populației în fața dezinformării nu poate fi explicată printr-un singur factor. Vârsta, nivelul de educație, mediul de rezidență, limba de consum mediatic și încrederea în instituții contribuie, în combinații diferite, la modul în care cetățenii receptează și evaluează informațiile.
Totodată, 72% dintre respondenți consideră necesară introducerea sau extinderea unor programe de educație media, iar 64% apreciază că instituțiile publice ar trebui să comunice mai clar și mai rapid atunci când apar informații controversate cu impact asupra securității și stabilității societății.
Cercetarea atrage atenția asupra necesității unor intervenții adaptate diferitelor categorii de populație, de la dezvoltarea competențelor digitale în rândul persoanelor vârstnice până la consolidarea gândirii critice în rândul tinerilor.
În contextul războiului din Ucraina și al transformărilor din spațiul informațional regional, consolidarea rezilienței societății în fața dezinformării reprezintă nu doar o problemă de educație media, ci și o componentă a capacității cetățenilor de a participa informat la viața publică.
Lasă un răspuns