Rețelele sociale domină consumul de informație în Republica Moldova, însă radioul și televiziunea continuă să se bucure de o credibilitate mai ridicată. În același timp, interesul pentru jurnalismul de limbă română este în creștere, dar oferta de informații locale rămâne insuficientă în numeroase comunități. Acestea sunt principalele concluzii ale cercetării „Piața mass-media din Republica Moldova. Pluralism informațional, comunicare publică și strategii de consolidare a jurnalismului de limbă română”, realizată de City Research în august 2025.
Studiul a avut la bază un sondaj de opinie aplicat unui eșantion de 1.500 de persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani din Republica Moldova, în perioada 4–19 august 2025, completat de o analiză statistică a instituțiilor și produselor media. Cercetarea a urmărit obiceiurile de consum mediatic, preferințele lingvistice, încrederea în instituțiile de presă și accesibilitatea informațiilor de interes public.
Eșantionul a fost constituit printr-o procedură de selecție probabilistică stratificată, cu respectarea structurii populației în funcție de sex, vârstă, regiune și mediu de rezidență. Datele au fost ponderate pentru corectarea eventualelor dezechilibre sociodemografice. Marja maximă teoretică de eroare este de ±2,5 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%, în ipoteza eșantionării aleatorii simple. Cercetarea a vizat teritoriile aflate sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova.
Potrivit rezultatelor, 65% dintre respondenți utilizează zilnic rețelele sociale pentru a se informa, în timp ce 44% urmăresc știrile la televiziune, 34% accesează publicații online și 20% ascultă emisiuni informative la radio. Presa tipărită înregistrează cel mai redus consum cotidian, fiind menționată de numai 3% dintre participanți.
Cu toate acestea, frecvența utilizării nu coincide cu nivelul de încredere. Radioul se bucură de încrederea a 47% dintre respondenți, televiziunea de 44%, iar publicațiile online de 38%. Rețelele sociale înregistrează un nivel de credibilitate de numai 19%, confirmând existența unei diferențe importante între popularitatea platformelor digitale și încrederea acordată informațiilor distribuite prin intermediul acestora.
O componentă centrală a cercetării a vizat consumul de informații în limba română. 62% dintre respondenți declară că preferă să se informeze în limba română, 20% în limba rusă, iar 14% utilizează în mod obișnuit ambele limbi. Restul participanților indică alte preferințe lingvistice sau nu exprimă o opțiune clară. Interesul pentru produsele jurnalistice în limba română este mai pronunțat în rândul tinerilor și al persoanelor cu studii superioare, în timp ce consumul bilingv este mai frecvent în anumite comunități urbane și regiuni cu diversitate lingvistică.
Totodată, 57% dintre participanți consideră necesară dezvoltarea ofertei de jurnalism în limba română, în special prin producții documentare, investigații, emisiuni explicative și materiale dedicate problemelor comunităților locale. Un interes deosebit este manifestat pentru informațiile referitoare la administrația publică, educație, sănătate și utilizarea fondurilor publice.
Analiza secundară a datelor de audiență și a informațiilor publice, care a inclus 176 de instituții și produse media din domeniile audiovizualului, presei online și presei scrise, evidențiază o concentrare importantă a activității editoriale în municipiul Chișinău. Aproximativ 61% dintre produsele analizate sunt realizate de instituții cu sediul în capitală, în timp ce redacțiile regionale funcționează adesea cu resurse umane și financiare limitate.
Această distribuție se reflectă și în percepțiile consumatorilor. 52% dintre respondenții din mediul rural consideră insuficientă oferta de informații despre propria localitate sau regiune, comparativ cu 29% dintre locuitorii mediului urban. Deficitul privește în special jurnalismul de investigație locală, monitorizarea activității administrației și relatările despre problemele cotidiene ale comunităților.
Cercetarea evidențiază și dificultăți în comunicarea dintre instituțiile publice și cetățeni. Numai 36% dintre participanți apreciază că informațiile furnizate de autoritățile locale sunt suficient de clare și accesibile, în timp ce 71% consideră necesară îmbunătățirea comunicării publice prin platforme digitale actualizate, explicații într-un limbaj accesibil și colaborarea cu instituțiile de presă locale.
În privința sustenabilității jurnalismului independent, rezultatele indică o disponibilitate limitată a publicului de a plăti pentru informație. Doar 16% dintre respondenți declară că ar fi dispuși să achite un abonament pentru accesarea unor materiale jurnalistice de calitate, în timp ce majoritatea preferă conținuturile gratuite. Această situație accentuează dificultățile financiare ale redacțiilor, în special ale celor regionale.
Pe baza rezultatelor, echipa City Research identifică drept direcții prioritare susținerea redacțiilor locale, dezvoltarea producțiilor jurnalistice în limba română, diversificarea surselor de finanțare și îmbunătățirea comunicării instituționale. O atenție specială este acordată dezvoltării unor mecanisme transparente de sprijinire a jurnalismului de interes public, care să protejeze independența editorială și să încurajeze pluralismul informațional.
În ansamblu, cercetarea conturează imaginea unei piețe media aflate într-un proces accelerat de transformare, caracterizată de extinderea consumului digital, dificultăți economice și diferențe semnificative în accesul populației la informație. Principala concluzie a studiului este că dezvoltarea jurnalismului de limbă română trebuie însoțită de consolidarea presei regionale și de asigurarea unui acces echitabil la informații credibile, indiferent de localitatea de reședință sau de preferințele lingvistice ale cetățenilor.
Lasă un răspuns