Timp de decenii, scenariul unui atac militar american și israelian direct împotriva Iranului a rămas în sertarele stategilor militari, tratat ca un ultim resort, o opțiune nucleară în sens figurat. Sâmbătă, 28 februarie 2026, acel sertar a fost deschis cu brutalitate. Ceea ce se desfășoară acum în Orientul Mijlociu este cel mai semnificativ conflict armat din regiune de la războiul din Irak încoace — și se află abia la început.
Contextul: un foc mocnind de luni întregi
Pentru a înțelege ce s-a întâmplat sâmbătă dimineață, trebuie să ne întoarcem câteva luni. Vara anului 2025 a adus un prim război de 12 zile între Israel și Iran, în care Statele Unite au participat cu lovituri precise asupra facilităților nucleare iraniene. Conflictul s-a încheiat fără un rezultat definitiv, lăsând regimul de la Teheran slăbit, dar intact.
La începutul lui 2026, Iranul se confrunta simultan cu o criză economică acutizată și cu valuri de proteste populare. În ianuarie, autoritățile au reprimat sângeros manifestațiile — mii de civili uciși, după datele organizațiilor internaționale de drepturile omului. Donald Trump a reacționat public, promițând că „ajutorul este pe drum”. Între timp, în culise, diplomații americani și iranieni negociau indirect, prin intermediari omaniți, perspectivele unui nou acord nuclear. O a doua rundă de discuții fusese programată la Geneva.
Și tocmai în această tensiune paradoxală — negocieri pe un front, acumulare militară masivă pe altul — a venit zorii zilei de 28 februarie.
28 februarie: ziua în care lumea a ținut respirația
Orele 2:30–6:00, dimineața (ora americană de Est)
La ora 2:30 a.m., Donald Trump a apărut într-un videoclip de opt minute, difuzat pe Truth Social. Cu vocea sa caracteristică, a anunțat că „Statele Unite au început operațiuni militare majore în Iran”. Scopul declarat: eliminarea programului nuclear iranian, distrugerea flotei navale a Iranului și schimbarea de regim. Adresându-se direct poporului iranian, Trump a spus: „Când vom termina, preluați controlul asupra guvernului vostru.”
Operațiunea americană a primit numele de cod Operation Epic Fury. Cea israeliană — Roaring Lion (Leul Urlând).
Dimineața: Teheranul sub fum
La ora 9:27 dimineața, ora locală iraniană, agenția de știri Fars raporta o serie de explozii în centrul Teheranului. Loviturile au vizat cartierul Jomhouri, strada Universității, sediul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) și, potrivit Associated Press, zona din imediata apropiere a birourilor Liderului Suprem Ali Khamenei. Aviația israeliană a lansat, în decursul primei zile, peste 1.200 de muniții deasupra a 24 din cele 31 de provincii iraniene.
Imaginile care au ieșit din Iran arătau coloane de fum negru ridicându-se deasupra capitalei. Rețelele sociale au fost rapid suprasaturate de videoclipuri filmate de civili speriați.
Seara zilei de 28 februarie: Khamenei este mort
Puțin înainte de miezul nopții, ora iraniană, un oficial israelian anonim a confirmat că Ali Khamenei — Liderul Suprem al Iranului de aproape patru decenii — fusese ucis în loviturile aeriene. Corpul său fusese recuperat și identificat prin analiză ADN. Trump a confirmat public decesul. Teheranul oficial a tăcut câteva ore.
Lumea a înghețat.
1 martie: răzbunarea Iranului
Valul de riposte iraniene
Iranul nu a așteptat dimineața pentru a răspunde. Încă din seara zilei de 28 februarie, Garda Revoluționară Islamică a lansat rachete spre nordul Israelului și spre bazele militare americane din Golful Persic. Peste 27 de baze din Orientul Mijlociu unde sunt staționați soldați americani au fost vizate — Bahrain, Kuwait, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Arabia Saudită, și chiar Irakul.
Strâmtoarea Hormuz a fost, potrivit unor surse maritime, închisă de IRGC traficului de nave. Anunțul, transmis pe frecvențele radio VHF maritime, a provocat panică imediată pe piețele petrolului. Trei nave au fost lovite de proiectile, cu pagube parțiale. Prețul barilului a sărit vertiginos.
Israelul lovit în inimă
Pe teritoriul israelian, o rachetă iraniană a lovit un bloc rezidențial în apropierea Ierusalimului. Șase morți, peste douăzeci de răniți. Duminică, 1 martie, o lovitură balistică directă a distrus o sinagogă în Beit Shemesh — nouă morți. Bilanțul israelian urma să ajungă la cel puțin 12 civili uciși.
Emiratele și Bahrain, sub drone
UAE s-a trezit în mijlocul unui coșmar. Iranul a lansat 541 de drone, dintre care 506 au fost interceptate — dar cele 35 rămase au căzut pe teritoriul emiratelor. Trei persoane au fost ucise, printre ele un cetățean pakistanez, un nepalezan și un bangladeshian. Fragmente dintr-o dronă interceptată au avariat complexul din Abu Dhabi care găzduiește ambasada israeliană și alte misiuni diplomatice. Zona Palm Jumeirah din Dubai a fost lovită de resturi, mai mulți civili răniți. Aeroportul Internațional din Dubai a raportat pagube materiale.
În Bahrain, sediul Flotei a 5-a a Marinei americane a fost țintit cu rachete. Aeroportul internațional din Manama, lovit cu o dronă — pagube materiale, nicio victimă.
Soldații americani, primele victime confirmate
La ora 9:30 dimineața (ora de Est americană) a zilei de 1 martie, Comandamentul Central American (CENTCOM) a confirmat oficial: trei soldați americani uciși, cinci grav răniți. IRGC a afirmat că a omorât sau rănit 560 de militari americani printr-un atac cu rachete balistice asupra bazei navale din Bahrain — cifre pe care Washingtonul le-a respins categoric.
Vocea Teheranului: datorie sfântă și drept legitim
Duminică, președintele iranian Masoud Pezeshkian a ieșit public. Într-o declarație difuzată de presa de stat, a calificat uciderea lui Khamenei drept „o declarație de război deschis împotriva musulmanilor, în special a șiiților, din toate colțurile lumii”. A adăugat că Republica Islamică consideră „răzbunarea împotriva autorilor și comandanților acestei crime istorice ca pe o datorie și un drept legitim”. Iranul a decretat 40 de zile de doliu național.
2 martie: escaladare pe multiple fronturi
Cu câteva ore înainte de zorii zilei de azi, noi alerte de rachete s-au declanșat în Haifa și Galileea Superioară — atacuri atribuite Hezbollah, la ordinul Teheranului. IDF a emis o declarație de urgență, catalogând atacurile drept „o declarație oficială de război din partea Hezbollah”. Armata israeliană a promis că va „neutraliza” amenințarea.
Primele rapoarte — neconfirmate oficial — vorbesc și despre o dronă care a lovit baza RAF Akrotiri din Cipru, producând pagube structurale minore.
Israelul a continuat bombardamentele asupra Teheranului, lovind, potrivit declarației IDF, „inima capitalei iraniene”.
Comunitatea internațională: condamnare universală, acțiune — zero
La ONU, Secretarul General António Guterres a cerut de urgență întrunirea Consiliului de Securitate. A invocat explicit Articolul 2 din Carta ONU, a cerut încetarea imediată a ostilităților și a deplâns că operațiunea militară a venit chiar în mijlocul negocierilor diplomatice, „irosind o oportunitate pentru dialog”. China și Rusia au condamnat atacurile drept „agresiune neprovocată”. Franța a avertizat că escaladarea „este periculoasă pentru toată lumea”. Macron a cerut oprirea imediată a conflictului.
Marea Britanie, în schimb, a anunțat că avioanele sale se află deja în aer „în operațiuni defensive coordonate regional”, în conformitate cu dreptul internațional.
Bilanț provizoriu —2 martie 2026
Cifrele se schimbă din oră în oră, dar tabloul de moment arată aproximativ astfel: cel puțin 201 morți pe teritoriul Iranului, 12 civili uciși în Israel (incluzând victimele de la Beit Shemesh), trei soldați americani morți, trei civili uciși în Emirate și zeci de răniți în întreaga regiune. Pagube materiale semnificative la aeroporturi, baze militare și zone rezidențiale din Bahrain, Kuwait, Iordania, Arabia Saudită și UAE.
Strâmtoarea Hormuz rămâne o zonă de risc major. Dacă aceasta se va închide efectiv traficului petrolier, consecințele economice globale vor fi severe și aproape imediate.
Ce urmează?
Nimeni nu știe cu certitudine. Iranul se confruntă acum cu un vid de conducere fără precedent — pentru prima dată de la Revoluția din 1979, Liderul Suprem este mort. Cine îi va lua locul, în ce condiții și cu ce retorică față de Occident rămâne de văzut. Între timp, rachetele continuă să zboare în ambele sensuri.
Trump a promis că bombardamentele vor continua „neîntrerupt tot cursul săptămânii, sau atât cât va fi necesar”. Netanyahu vorbește de eliminarea „amenințării existențiale”. Iranul promite răzbunare.
La ora la care citiți aceste rânduri — 6 dimineața pe 2 martie — Orientul Mijlociu se află în cel mai periculos moment al ultimelor decenii. Lumea privește, îngrozită, și nu știe unde se opresc dominourile.
Lasă un răspuns