Ziua Basarabiei și Bucovinei (27 martie 1918) a fost sărbătorită în Cetatea Băniei cu totul deosebit, așa cum procedează uneori oltenii. Adică a fost sărbătorită dimpreună cu poetul pătimirii basarabene, Grigore Vieru (14 februarie 1935, Pererita – 18 ianuarie 2009, Chișinău). Simbol național pentru basarabeni (precum Ștefan cel Mare și Sfânt), Grigore Vieru face parte din generația de aur a poeziei/poeților români, așa numita „generația ʼ60”, alături de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Ioan Alexandru, Ana Blandiana etc., deși era trăitor dincolo de Prut, râu care n-a putut și nu va putea fi vreodată granița spirituală între români. Poezia lui Vieru, Reaprindeți candela, descrie aceeași suferință, trăire sentimentală a basarabenilor duși în „Siberii de gheață”, precum a deținuților politici din închisorile bolșevice din România – Grigore Vieru a aflat despre „poezia în cătușe” (cum și-a intitulat antologia poeților închiși Aurelian I. Popescu), a lui V. Militaru, Radu Gyr, Nichifor Crainic etc., abia după ʼ90, dovadă peremptorie că și suferința i-a unit pe români obligați să suporte regimul totalitar bolșevic.
Grigore Vieru a reușit să vină în România în 1973, citind pentru prima dată cuvinte românești în grafie latină din Cișmigiu: „Nu rupeți florile!”, „Nu călcați iarba!”. Și-a dorit să rămână în Țara sa ca „ajutor de cioban”, dar a ajuns la Academia Română ca membru de onoare (13 noiembrie 1990) și membru corespondent (23 martie 1993), la propunerea acad. Eugen Simion. În 1982, sub regia lui Ion Popescu-Gopo se realizează filmul muzical Maria, Mirabela!, muzica aparținând celebrului Eugen Doga, pe versurile lui Grigore Vieru.
Pentru Oltenia, Grigore Vieru avea o afinitate aparte. Într-un interviu pe care l-am luat în seara zilei de 20 august 1991 (cu o zi înainte de „Puciul de la Moscova”) la Băile Herculane, Grigore a declarat: „Am cunoscut Oltenia mai întâi prin cele mai remarcabile personalități ale sale: Nestor Vornicescu, Marin Sorescu (un clasic în viață), D.R. Popescu, Dinu Săraru, Adrian Păunescu, Tudor Gheorghe. Când a cântat Tudor Gheorghe la Chișinău, sala era în picioare. Ne-a îndulcit, limba. A venit la noi în momente grele, când noi avem probleme cu găgăuzii. Am văzut abia acum – și nu din vina mea – Oltenia, la 56 de ani, tărâm miraculos și m-am convins că Oltenia m-a îmbrățișat cu căldură. Faptul că o personalitate din Basarabia (Nestor Vornicescu) v-a îmbrățișat cu aceeași căldură, înseamnă că Oltenia este miraculoasă” (Vezi Tudor Nedelcea, Grigore Vieru sau pătimirea basarabeană, ediția a II-a, Craiova, Autograf MJM, 2026, p. 132-133). Ulterior, i-a adăugat, printre prietenii săi, pe Sabin Bălașa, Gabriela Păsărin, Antonie Solomon, C. Preda.
În Discursul de recepție rostit de Poet la 30 august 2007 cu ocazia conferirii titlului de doctor honoris causa de către Academia de Științe de la Chișinău, Gr. Vieru a completat: „S-au aplecat mereu și se aplică asupra literaturii basarabene lingviști din București, Iași, Cluj, la fel scriitorii Adrian Păunescu și Victor Crăciun din București, Theodor Codreanu din Huși, Adrian Dinu Rachieru din Timișoara, Viorel Dinescu din Galați, Tudor Nedelcea din Craiova”.
La Craiova a venit imediat după consumarea „piciului de la Moscova”, la 23 august 1991, împreună cu soția sa, Raisa Vieru, cu soții Doina și Ion Aldea Teodorovici, fiind întâmpinați în curtea Mitropoliei Olteniei, de veșnicul de pomenire, Nestor Vornicescu, alături de Tudor Gheorghe, Gabriela Păsărin, Paul Rezeanu, Tudor Nedelcea etc.
Vizitând mănăstirile din Arhiepiscopia Craiovei, împreună cu Nestor Vornicescu, Grigore Vieru a mărturisit: „Vin din Basarabia, unde românii sunt săraci. Mângâierea noastră e limba, datina, credința în Dumnezeu. Suferința noastră-i cumplită, căci ni s-a luat sufletul, dar Dumnezeu ne-a ocrotit. Dacă n-am putut apăra credința strămoșească în anii bolșevismului, sunt fericit că n-am întinat chipul lui Dumnezeu” (Ibidem, p. 14).
La Craiova, îi apar volumele: Rugăciune pentru mama (ediție și prefață de Tudor Nedelcea, Scrisul românesc, 1994), Lucrarea în cuvânt. Confesiuni. Aforisme (cuvânt înainte de M. Cimpoi, ediția Tudor Nedelcea, Fundația „Scrisul românesc”, 2001), Liniștea lacrimei. Versuri (ediție și postfață de Tudor Nedelcea, prefață de Antonie Solomon, Fundația „Scrisul românesc”, 2006) și monografia lui Tudor Nedelcea, Grigore Vieru sau pătimirea basarabeană, (ediția, I, Editura Sitech, 2023, ediția a II-a Editura MJM, 2026).
În aceeași localitate, Craiova, participă la aniversarea a 75 de ani de la înființarea Editurii „Scrisul românesc”, în 1997, la Simpozionul „Cartea, a câta putere în stat?”, și primește premiul pentru poezie; în 2000, participă la Simpozionul Internațional dedicat lui Eminescu, Pe mine mie rede-mă; în 2003, sărbătorește Paștele în Bănie, la invitația lui Antonie Solomon și Tudor Nedelcea; i se acordă titlul de cetățean de onoare, în 2003, titlu primit ulterior de M. Cimpoi, N. Dabija, V. Tărâțeanu, Victor Crăciun, Tudor Nedelcea; participă, începând din 2005, la Zilele Basarabiei și Bucovinei și la Zilele Marin Sorescu (începând cu 2006); este sărbătorit la Teatrul Național „Marin Sorescu” la împlinirea vârstei de 70 de ani printr-un spectacol internațional „Strigat-am către tine”, care a durat șase ore și 40 de minute.
A murit la 18 ianuarie 2009, ora 1 și 30 minute la Spitalul republican de Urgență din Chișinău și a fost înmormântat la Cimitirul Central, alături de soții Doina și Ion Aldea Teodorovici. 20 ianuarie 2009 a fost declarată în R. Moldova zi de doliu național.
Grigore Vieru a scris și texte pentru opere muzicale celebre semnate de Mozart, Beethoven, Chopin, Bach, Ceaikovski, Ciprian Porumbescu, G. Enescu etc.
*
La Craiova, în curtea Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, unde Grigore Vieru a fost de nenumărate ori ca invitat, s-a dezvelit un bust al Poetului, opera sculptorului basarabean Victor Chiriță (donat de familia Călin Vieru, prezent la Craiova), un bust excelent realizat. Prof. univ.dr. habil Gabriela Păsărin a moderat întregul eveniment omagial cu empatie și profesionalism, așa cum o cunoaștem. Au rostit, în fața unui numeros public, cuvinte sincere, pline de înțelepciune și de recunoștință pentru marele poet: Cosmin Vasile, președintele Consiliului Județean Dolj, Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, răspunzându-le acestora Călin Vieru. S-a intrat în sala „Dinu C. Giurescu” a Bibliotecii „Alexandru și Aristia Aman”, participanții fiind întâmpinați de imnul Ce frumoasă ești, Oltenia! pe versurile lui Grigore Vieru, muzica lui Nicolae Caragia, interpretat de Anastasia Lazariuc și Gabriel Dorobanțu. Au avut loc emoționante și sincere evocări făcute de Antonie Solomon, vicepeședintele Consiliului Județean Dolj (fost primar al Craiovei care a organizat și finanțat spectacolul omagial „Grigore Vieru – 70 de ani), prof. univ. dr. Nicolae Panea, prorectorul Universității din Craiova, Tudor Nedelcea. Au „întrerupt” discursurile tinerele, dar extrem de talentate Ziana Filofteia Bîrdeanu (interpretând poezia Eminescu de Gr. Vieru, pe muzica lui Ion Aldea Teodorovici, cântec rostit în 2024 și la Chișinău, de Ziua Limbii Române și la Congresul Mondial al Eminescologilor în fața conducerii celor două academii, de la București și de la Chișinău), Ana Verhovetchi de la Chișinău (la nai, fredonând Casa părintească nu se vinde și o doină), Dan Vană, directorul Muzeului de Artă din Calafat, folclorist profesionist care a interpretat versurile Cântec de leagăn și În limba ta. Actorul Naționalului craiovean, Adrian Andone, a interpretat câteva poeme de Grigore Vieru.
Cu acest prilej, a fost lansată ediția a II-a a cărții lui Tudor Nedelcea, Gr. Vieru sau pătimirea basarabeană, tipărită special pentru acest eveniment de Mihai Băileșteanu, directorul editurii MJM.
Întregul eveniment cultural omagial a fost întregit de soții Mădălina și Adrian Otovescu, realizatorii filmului despre Poet (consultant științific: Tudor Nedelcea). S-au proiectat secvențe din film, personalități care vorbesc despre Vieru, un film documentar și artistic deopotrivă. Mădălina și Adrian Otovescu au înregistrat, special pentru această omagiere, opiniile pertinente ale academicienilor Mihai Cimpoi, Ion Hadârcă, Valeriu Matei, a directoarei ICR Chișinău, Maria Babuc. Să memționăm și efortul făcut de d-na Larisa Răducan, director de imagine a Consiliului Județean Dolj și colegii săi, Adrian Burdescu, Sorin Mușuroi, Loredana Neagoe, Daniela Pătru.
Evenimentul omagial Grigore Vieru, s-a bucurat de prezența unor personalități politice locale (Cosmin Vasile, Lia Olguța Vasilescu, Antonie Solomon) a unor șefi de instituții culturale și științifice din Craiova, profesori preuniversitari și universitari, cercetători, medici, ingineri, oameni de afaceri etc. Un public numeros și variat cum rar se întâmplă la asemenea evenimente.
De acolo de sus, din împărția Cerului, Grigore Vieru credem că este mulțumit de omagierea sa terestră, simțindu-i prezența în cele aproape două ceasuri de evocări de circumstanță, dar sincere, obiective și pertinente.
Lasă un răspuns