Radioul și televiziunea continuă să se bucure de cel mai ridicat nivel de încredere în rândul populației Republicii Moldova, în timp ce rețelele sociale, deși utilizate frecvent pentru informare, sunt privite cu neîncredere. Totodată, peste un sfert dintre cetățeni prezintă vulnerabilități ridicate în fața dezinformării. Acestea sunt câteva dintre concluziile primei ediții a „Barometrului încrederii în mass-media și al rezilienței la dezinformare în Republica Moldova”, realizat de City Research în decembrie 2024.
Cercetarea s-a desfășurat în perioada 5–18 decembrie 2024, pe un eșantion de 1.200 de persoane adulte din Republica Moldova, urmărind nivelul de încredere în diferitele categorii de mass-media, comportamentele de verificare a informațiilor și capacitatea populației de a identifica știrile false. Marja de eroare este de 2,5%.
Potrivit rezultatelor, radioul înregistrează cel mai ridicat nivel de încredere (46%), fiind urmat de televiziune (43%), publicațiile online (36%) și presa scrisă (29%). Rețelele sociale se situează pe ultimul loc, cu numai 21%, deși 69% dintre respondenți declară că le utilizează cel puțin săptămânal pentru informare.
Studiul evidențiază și o expunere considerabilă la conținuturi suspectate de dezinformare. Astfel, 61% dintre participanți afirmă că au întâlnit, în ultimele trei luni, informații pe care le-au considerat false sau manipulatorii. Cele mai frecvent menționate teme sunt evenimentele politice, războiul din Ucraina, relațiile internaționale și problemele economice.
Cu toate acestea, numai 34% dintre respondenți verifică frecvent sau întotdeauna informațiile înainte de a le distribui, în timp ce 41% fac acest lucru ocazional, iar 25% rareori sau niciodată. De asemenea, doar 18% declară că au utilizat vreodată platforme specializate în verificarea informațiilor.
O componentă distinctă a cercetării a constat în elaborarea unui indice compozit al rezilienței la dezinformare, construit prin corelarea capacității de recunoaștere a conținuturilor manipulatorii cu practicile de verificare și competențele de alfabetizare media. Valoarea medie a indicelui a fost de 53,6 puncte din 100, indicând un nivel intermediar al rezilienței informaționale. Potrivit clasificării utilizate, 22% dintre respondenți prezintă un nivel ridicat de reziliență, 51% un nivel moderat, iar 27% un nivel scăzut.
Analiza sociodemografică evidențiază diferențe semnificative între generații. Persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani înregistrează o valoare medie a indicelui de 61,2 puncte, comparativ cu 47,8 puncte în cazul celor de peste 60 de ani. De asemenea, respondenții cu studii superioare demonstrează, în general, o capacitate mai ridicată de identificare a informațiilor manipulatorii.
În privința măsurilor de prevenire, 74% dintre participanți consideră necesară extinderea educației media în școli, iar 67% susțin organizarea unor campanii publice dedicate recunoașterii și combaterii dezinformării.
Prima ediție a Barometrului constituie un punct de referință pentru monitorizarea evoluției încrederii în mass-media și a rezilienței informaționale în Republica Moldova. City Research își propune continuarea cercetării prin ediții periodice, care să permită identificarea schimbărilor în comportamentele de informare și în capacitatea populației de a evalua critic conținuturile mediatice.
Lasă un răspuns