Războiul din Ucraina a schimbat percepția românilor nu doar față de ucraineni și ruși, ci mai ales față de ei înșiși. Două sondaje realizate în cadrul Biroului de Cercetări Sociale după aceiași metodologie – unul în luna octombrie 2021 imediat după criza refugiaților din Afganistan, iar celălalt în luna martie 2022 imediat după începerea războiului din Ucraina – relevă deosebiri de percepție atât de mari cum rar au mai fost constatate în societatea românească, iar ele arată că în mentalul colectiv a avut loc un proces de redefinire a identității naționale la un nivel profund. Dacă în octombrie 2021 mai puțin de o treime din cetățenii adulți ai țării se declarau favorabili primirii refugiaților afgani (și în ponderi similare primirii refugiaților din Ucraina, Somalia, Siria, Georgia, Senegal sau Irak), șase luni mai târziu aproape trei sferturi din cetățeni au fost de acord cu primirea refugiaților din Ucraina. Față de refugiații din alte zone aflate în conflict ponderile au rămas aceleași, ceea ce înseamnă că această schimbare este datorată nu atât apropierii culturale, religioase sau geografice a refugiaților ucraineni (căci armenii sau georgienii sunt tot ortodocși), cât mai ales apropierii războiului de granițele României. Temerile față de refugiați (aduc boli sau viruși, consumă resursele statului, iau locurile de muncă ale românilor, distrug căsnicii, participă la acte de terorism, aduc atingere securității naționale, etc.) se mențin în legătură cu refugiații din zonele depărtate, de aceea ei nu trebuie să aibă prioritate la intrarea în țară, chiar dacă viața le este pusă în pericol în țara de origine.
Conflictul armat din Ucraina a adus în atenție dușmanul, pericolul răului. Înainte de război mai toți vecinii erau priviți cu ușoară dușmănie: ungurii voiau să ne ia Ardealul, ucrainenii ne-au luat nordul Bucovinei și sudul Basarabiei și îi nedreptățesc pe românii din aceste teritorii interzicându-le educația în limba română, bulgarii ne-au luat Cadrilaterul și l-au depopulat de români, sârbii îi asupresc pe românii din Valea Timocului. Peste toți, chipul amenințător al Rusiei s-a întins atât de mult încât românii au început să-i vadă pe vecini victime ale aceluiași rău absolut. S-a produs o solidaritate cu refugiații din Ucraina nemaiîntâlnită. Au fost primiți cu plăcinte și mâncare caldă la graniță, s-au strâns ajutoare pentru ei în mai toate instituțiile publice, zeci de mii de voluntari s-au ocupat să le găsească locuri de cazare, școli pentru copii, medici pentru cei suferinzi, locuri de muncă și oportunități de dezvoltare. Sondajul BCS arată că majoritatea românilor consideră că e foarte important să li se asigure cursuri de învățare a limbii române, cursuri de pregătire profesională, acces gratuit la educație și la sănătate. Deși consideră că cea mai mare responsabilitate pentru ajutorarea refugiaților ucraineni trebuie să stea pe umerii statului (30%) și a Uniunii Europene (23%) și că de la cetățenii de rând (5%) ori de la organizațiile neguvernamentale (6%) trebuie să vină cea mai redusă implicare, participanții la sondaj apreciază că românii în general s-au mobilizat exemplar (86%), că societatea civilă s-a mobilizat și ea exemplar (83%) și mai repede decât autoritățile de stat (80%), iar președinția (21%) și oamenii politici (20%) au avut cea mai slabă prestație. Conflictul de la graniță a sporit convingerea că românii sunt un popor tolerant cu refugiații și imigranții de la 37% în luna octombrie 2021 la 78% în luna martie 2022. A crescut semnificativ disponibilitatea de a primi un refugiat sau un grup de refugiați în casa proprie de la 9% la 29%, iar acest procent crește până la 40% în cazul refugiaților din Ucraina sau, ipotetic, din Moldova, dar rămâne scăzut față de refugiații din alte zone geografice mai depărtate.
Două treimi dintre subiecți declară că ar ajuta personal la integrarea refugiaților în societatea românească, iar creșterea de la 43% în octombrie 2021 la 68% în martie 2022 e explicabilă pe fondul informațiilor tot mai numeroase despre refugiații din Ucraina, a contactului direct cu ei, dar și a simpatiei arătate lor de țările Uniunii Europene. Aproape 60% dintre respondenți sunt de acord cu decizia UE de a le acorda statutul de protecție temporară de cel puțin un an pe teritoriul UE. Românii nu se tem că refugiații ucraineni vor duce la creșterea concurenței pe piața muncii, că ar crește riscul de război cu Rusia sau că vor duce la scăderea calității serviciilor medicale. Deși oamenii au meditat la aceste riscuri, dorința de a-i ajuta pe ucraineni e semnificativ mai mare decât pericolul de a-i ignora.
În ce privește distanțarea socială, o majoritate semnificativă – 70% – susține că nu ar fi deranjată să aibă un centru de refugiați în localitatea de reședință (o creștere de la 45% în luna octombrie 2021). Însă un procentaj vizibil mai mic declară că n-ar fi deranjați să aibă un șef refugiat la locul de muncă (46%) sau ca o rudă de gradul I (frate, soră, fiu, fiică) să se căsătorească cu o persoană refugiată (50%). În aceste cazuri procentele din martie 2022 sunt relativ asemănătoare cu cele din octombrie 2021, ceea ce arată că apropierea de refugiați se manifestă până la un prag al contactului zilnic sau familial.
Trei sferturi din subiecți declară că atacul Ucrainei de către Federația Rusă le creează teamă; cei mai mulți se tem de o explozie la o centrală nucleară, de izbucnirea celui de-al treilea război mondial și de un război nuclear. Jumătate dintre români susțin că războiul din Ucraina le aduce aminte de alte invazii efectuate de armata rusă sau sovietică și declară că atacul Rusiei nu a fost justificat. Spaima intrării României în război îi convinge pe cei mai mulți (58%) că țara noastră trebuie să investească masiv în înarmare și pregătire militară, iar două treimi dintre cetățeni consideră că decizia de aderare la NATO a fost corectă.
Modul în care au fost prezentate informațiile despre război a redus masiv simpatiile rusești constatate în sondajele precedente. Vladimir Putin e personificarea barbariei, dușmanul drepturilor și libertăților popoarelor din estul Europei, iar Volodimir Zelenski este eroul care luptă pentru o cauză justă.
Lasă un răspuns