Basarabeanca Milița Petrașcu a fost eleva și prietena lui C. Brâncuși, s-a remarcat pe plan european pentru realizările ei deosebite. În anii 1937-1938 a conceput portretul lui Brâncuși, reluat după 30 de ani, 1968-1969. Bustul C. Brâncuși, „cea dintâi sculptură care îl reprezintă pe cel mai de seamă deschizător al noii perioade din arta modernă este o creație în care însuși cel reprezentat a colaborat, punându-și pecetea pe finisarea operei, sculptură evocatoare și autoportret, caz unic în creație de acest gen al lumii”, scrie acad. Victor Crăciun în vol. Portret-autoportret Brâncuși de Milița Petrașcu și Brâncuși, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, 2011, p. 8. Victor Crăciun, basarabean și el, este, moștenitorul și legatarul universal al Miliței Petrașcu, inclusiv al originalului în ipsos, turnat în bronz în două exemplare (aflate în Muzeul Județean Gorj și la sculptorul Remus Botar-Botarro).
În atelierul Miliței Petrașcu din București s-a păstrat al doilea exemplar în ipsos, identic cu cel din Tg. Jiu, conform certificatului de moștenitor nr. 136/28 aprilie 1976. Acest al doilea exemplar în ipsos a fost donat de Victor Crăciun cu prilejul Zilelor Marin Sorescu și a Centenarului Brâncuși-Pasărea Măiastră, desfășurate la 4 septembrie 2010, desfășurate chiar la Muzeul de Artă din Craiova, în prezenta acad. Eugen Simion, Maya Simionescu, Gr. Vieru, M. Cimpoi, N. Dabija, V. Tărâțeanu, Mircia Dumitrescu, Adam Puslojici, Viorel Mărginean etc., a fostului comisar UNESCO, brâncușiologul Serge Fauchereu. După acest portret în ipsos, Victor Crăciun a turnat în bronz, la atelierele din Iași trei exemplare: unul a fost dezvelit în București, în Piața „C. Brâncuși”, în prezența primului ministru de atunci Adrian Năstase, a acad. Răzvan Theodorescu; al doilea bust a fost dezvelit în fața Academiei de Științe din Chișinău, al treilea exemplar, grație mie („Vreau să fiu corect. Ideea amplasării bustului aparține lui Tudor Nedelcea” a declarat Victor Crăciun) a fost turnat pe cheltuiala prietenului meu, Tomiță Țuțuianu (de la S.C. Cimoret-Ișalnița). Proiectul soclului a fost conceput de arh. Viorel Vuia (conceput în 12 variante), urmând să fie amplasat în Piața Gării, unde Brâncuși a fost „băiat de prăvălie” la frații cârciumari Spirtaru. Bustul Brâncuși turnat în bronz a fost în posesia lui T. Țuțuianu, iar după decesul acestuia, cu sprijinul lui Antonie Solomon, a fost adus la Muzeul de Artă din Craiova.
După căderea prestigiului creației brâncușiene (de pe locul 5 a căzut pe locul 125, datorită unor falsuri grosolane), același Victor Crăciun, prin Liga Culturală (unde eram vicepreședinte) i-a adus în Craiova și în Tg. Jiu pe Guy Jennigs, directoral Departamentului de Artă Modernă de la celebra Casă de licitație „Cristieʼs” din New York, pe contesa Marina von Komarovski (născută în România) spre a-l „descoperi” de adevăratul Brâncuși. Prețul operelor sale a crescut, apoi, vertigimos.
Așadar, Bustul lui C. Brâncuși, creația Miliței Petrașcu, merita să fie amplasat în Piața Gării, o poartă de intrare în orașul pe care I.L. Caragiale l-a numit „Nazaretul României”.În curtea Colegiului „C. Brâncuși” din Craiova este deja amplasat un bust Brâncuși.
Lasă un răspuns