Pe data de 3 noiembrie 2023, la Filarmonica Oltenia din Craiova, va avea loc prima ediție a Galei personalităților de elită ale României. Este un proiect unic prin anvergura sa, care aduce laolaltă în prim-plan reperele valorice ale țării noastre. Pentru tânăra generație, cunoașterea reușitelor și performanțelor unor asemenea personalități este deosebit de importantă. Aceste modele de succes pot fi asimilate în procesul de educare, inspirându-i pe tineri să-și atingă potențialul maxim și să-și urmeze pasiunile, motivându-i să persevereze pentru a obține succes pe plan național și internațional. Una dintre personalitățile ce va urca pe scena Filarmonicii este renumitul cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu.
Familie
Dumitru-Dorin Prunariu s-a născut la Brașov, în data de 27 septembrie 1952, într-o familie de intelectuali, tatăl fiind inginer de profesie, iar mama profesoară la o școală generală din municipiul cu același nume.
Dumitru-Dorin Prunariu în cosmos în fața unui hublou al stației spațiale Saliut-6. Mai 1981
Este primul cosmonaut român și al 103-lea pământean din lume care a zburat în spațiul cosmic, înconjurând Pământul. Acesta a efectuat în anul 1981 un zbor spațial de circa 8 zile la bordul navei cosmice Soyuz-40 și al stației spațiale Saliut-6, în cadrul programului internațional Intercosmos, derulat prin infrastructura de pe teritoriul fostei URSS.
S-a căsătorit, în august 1974, cu Crina Rodica Prunariu, o colegă din cadrul Facultății de Inginerie Aerospațială a Universității “Politehnica” din București, având același vis, de a zbura cu avionul, de a fi ingineri într-o fabrică de avioane.
”Pe soţia sa, cosmonautul a cunoscut-o pe când se pregătea să devină inginer de aviație”, așa cum a dezvăluit în unul dintre interviurile sale, acordat ziarului Viața liberă (29 iunie 2013): “Eram la studii la aceeaşi facultate şi ne-am cunoscut pe culoarele Politehnicii. Eu eram în anul al II-lea de studiu, iar Crina în anul întâi. Ne pregăteam pentru o viitoare carieră de ingineri pentru aviația civilă. La acea vreme, România redevenea un nume în industria aeronautică și cele patru fabrici din București, Brașov, Bacău și Craiova așteptau cu nerăbdare noile promoții de ingineri specializați. În perioada studiilor noastre, generalul Aurel Răican, care conducea Aviația Civilă, a considerat că este foarte bine să pregătească viitori piloţi pentru aviația comercială din rândul inginerilor de aviaţie. În același timp, a considerat că este nimerit ca studenţii să aibă, pe lângă o înaltă pregătire profesională, şi o pregătire practică de specialitate. Aşa s-a luat hotărârea ca studenţii să facă în perioada practicii de vară, ore de zbor la Aeroclubul României.” In acest context, soții Prunariu s-au înscris la aeroclub și și-au completat studiile inginerești cu practica zborului pe avioane sportive.
Echipajul navei cosmice Soyuz-40, Leonid Popov și Dumitru-Dorin Prunariu, 1981
La revenirea în țară după stagiul petrecut cu toată familia în Orășelul Stelar unde Dumitru-Dorin Prunariu a efectuat pregătirea pentru zborul cosmic, și după realizarea acestuia, soția a activat în cadrul Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, ca inginer principal, apoi din anul 1990 a urmat o carieră diplomatică în Ministerul Afacerilor Externe al României. În perioada 2007-2013 a fost ambasadorul României în Armenia, iar în prezent este pensionară.
Cei doi soți au împreună doi fii: Radu Cătălin, născut în anul 1975 și Ovidiu Daniel, născut în anul 1977, de la care au patru nepoți.
După cum mărturisea cu 10 ani în urmă, în interviul acordat ziarului amintit mai sus, familia sa a fost înzestrată cu “gena zborului”, dar și a diplomației, adăugăm noi, întrucât fiul cel mare, Cătălin, deși a absolvit inițial o facultate de studii economice, a îmbrățișat apoi cariera de pilot comercial, cu rezultate notabile, iar cel de-al doilea, Daniel, a făcut studii de relații internaționale și activează la Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
Amintim că, pe 15 iunie 2023, a fost inaugurat, la Brașov-Ghimbav, locul natal al lui Dumitru-Dorin Prunariu, primul aeroport internațional construit în România în ultimii 50 de ani, iar la manșa primului avion oficial care a aterizat aici s-a aflat nimeni altul decât fiul său, directorul de operațiuni zbor al TAROM, Cătălin Prunariu.
Studii și ocupații. Roluri de conducere
Dumitru Prunariu a fost absolvent în anul 1971 al Liceului nr. 4 din Brașov, denumit în prezent Colegiul Național “Grigore Moisil”. Din mărturisirile sale de-a lungul timpului, reiese că pasiunea pentru zbor și explorarea universului stelar s-a manifestat ca o constantă personală încă din copilărie. La cercul de aeromodelism de la Casa pionierilor din Brașov a construit modele de avioane și planoare, a dorit să devină constructor de mașini de zbor, la vârsta de 17 ani obținând și un premiu republican de echipă la Concursul de creații tehnice “Minitehnicus”, cu o rampă telecomandată de lansat rachete, care i-au răsplătit eforturile și aspirațiile cutezătoare.
Ulterior, după absolvirea facultății în anul 1976, la specializarea “structuri aeronautice”, a lucrat ca inginer stagiar la Întreprinderea de Construcții Aeronautice (IAR) din Ghimbav. În 1978, Dumitru Dorin Prunariu a fost selectat ca membru al echipei de candidați cosmonauți ai României în cadrul programului Intercosmos, devenind si ofițer activ al Aviației Militare Române. După o perioadă de trei ani, fiind cel mai performant dintre candidați, a devenit primul și deocamdată singurul român care a zburat în spațiu, ceea ce îi asigură un loc meritoriu în conștiința noastră națională.
În seara zilei de 14 mai 1981 a fost lansată de la cosmodromul Baikonur aflat în Kazahstan nava cosmică Soiuz-40, avându-i la bord pe colonelul sovietic Leonid Popov, comandant de echipaj, și pe locotenentul major inginer Dumitru Prunariu.
Pe data de 15 mai 1981 s-a efectuat joncțiunea cu stația orbitală Saliut 6, unde se aflau deja doi cosmonauți sovietici încă din martie 1981. “Complexul cosmic cu echipajele la bord trecea de la noapte la zi și invers de 16 ori în 24 de ore. Tot de atâtea ori în exteriorul aparatelor cosmice se produceau variații de temperatură de aproape 300 grade Celsius (+150 de grade în zonele luminate de Soare și -150 de grade în timpul trecerii prin umbra Pământului). Prunariu a înconjurat Pământul de 125 de ori, parcurgând 5.260.000 km, cu viteza de 28.000 km/oră, însumând un timp total de zbor de 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde.
Stația orbitală Saliut-6 cu nava cosmică Soyuz-T4 andocată. Foto din nava Soyuz-40,realizată de D. Prunariu în 22 mai 1981
Pe la ora 19,30-20,00 treceam zilnic pe deasupra României. De acolo, de sus, România se vedea ca o pâine rumenă de casă.”(wikipedia)
Timp de o săptămână au lucrat împreună la un număr de 15 experimente științifice românești, din domeniul astrofizicii, prin măsurarea radiațiilor cosmice și verificarea modului de comportare a organismului uman în condiții de zbor cosmic, al tehnologiilor spațiale, a medicinei și biologiei cosmice, au efectuat teste psihologice etc. Echipajul a efectuat, de asemenea, un număr de experimente dezvoltate în comun de statele participante la programul Intercosmos.
Ce a însemnat zborul pentru Dumitru-Dorin Prunariu și care a fost starea de spirit după ce a ajuns în cosmos sunt admirabil descrise de acesta: „De mic copil mi-am dorit să zbor. Închideam ochii și simțeam că plutesc peste munți, văi, descopeream lumi noi. M-au fascinat întotdeauna abisul albastru, înălțimile infinite. În final, am ajuns să zbor în Cosmos. Visele împlinite sunt ca un cerc de lumină pe trunchiul vieții, o iradiere benefică. În cosmos, universul tău apropiat nu mai este reprezentat de casă, stradă, vecini, ci de însăși planeta natală. Pământul, pe lângă dimensiunea fizică pe care o poți aprecia direct, la adevărata ei valoare și măreție, are și o puternică dimensiune morală. Dintr-un zbor cosmic te întorci mult mai stăpân pe tine, mai matur, mai apropiat de oameni și de natură, cu o viziune mult mai globală a fenomenelor și activităților terestre. Cu toate că nu ești singur în aparatul de zbor, singurătatea, acolo, sus, e destul de puternică. Te simți dintr-o dată rupt de ambientul tău natural, în care te-ai născut și dezvoltat”(Wikipedia).
După revenirea pe Pământ, Dumitru Dorin Prunariu și-a continuat cariera în domeniul militar și spatial. A fost Inspector Șef pentru Activități Aerospațiale la Statul Major al Forțelor Aeriene (1981-1998), professor asociat la Facultatea de inginerie Aerospațială, Universitatea Politehnica din București (1982-1989), șef al Departamentului Aviației Civile (1990-1991).
A fost implicat în dezvoltarea programului spațial al României și a reprezentat țara în cadrul a numeroase organizații internaționale. A participat direct la înființarea Agenției Spațiale Române în anul 1991, pe care a condus-o între 1998-2004. În această calitate a inițiat și încheiat acorduri internaționale importante pe linie cosmică cu Agenția Spațială Europeană și NASA, a contribuit la dezvoltarea colaborării dintre România și alte țări în domeniul spațial.
Dezvoltându-și aria de competențe și în alte domenii, Dumitru Dorin Prunariu a absolvit printre altele Colegiul National de Apărare (1999) și cursul de ambasadori din cadrul Academiei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe (2004).
Dumitru-Dorin Prunariu cu cei doi fii, Daniel și Cătălin, la revenirea din cosmos, în anul 1981
Realizări profesionale recunoscute la nivel mondial
După încheierea cu succes a misiunii cosmice din 1981 la care a participat Dumitru Prunariu, aceasta a fost considerată pentru România de importanță istorică, întrucât ne-a înscris în rândul țărilor care participau la explorarea și cercetarea științifică a cosmosului cu proprii cosmonauți – la acea vreme în prim plan aflându-se S.U.A. și U.R.S.S. Conform protocolului la nivel de stat încheiat între România și URSS privind zborul cosmic comun, la încheierea cu succes a misiunii, echipajul comun va fi decorat cu cele mai înalte distincții ale celor două state. Astfel, Dumitru Prunariu a fost decorat cu titlul de Erou al URSS și Erou al României, Leonid Popov primind aceleași titluri ale celor două țări.
Experiența acumulată după acest zbor unic a deschis noi orizonturi de viață și activitate pentru cosmonautul român, care a devenit, pe plan mondial, o personalitate de prim rang în domeniul astronautic și în procesul de inițiere ori evaluare a unor programe naționale și internaționale de explorare a spațiului cosmic.
Așa, de exemplu, D. Prunariu este unul dintre membrii fondatori, în anul 1985, ai Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (ASE). Din 2010, timp de 6 ani, D. Prunariu a deținut funcția de președinte ales al ASE Europa, iar din 2011 până în 2014 a fost ales și președinte al ASE International.
In 2004 -2005 a fost Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Federația Rusă. Din anul 1992 reprezintă Guvernul României la sesiunile Comitetului ONU pentru Explorarea Paşnică a Spaţiului Extraatmosferic (COPUOS), devenind președinte al Subcomitetului Științific și Tehnic al COPUOS (2004-2006) și președinte al intregului comitet (2010-2012). In perioada 2006-2008 a asigurat functia de director al Oficiului Român pentru Stiinţă şi Tehnologie de pe lângă Comisia Europeană, Bruxelles.
În 2012, a fost numit unul dintre cei 15 membri ai Grupului de experți guvernamentali cu privire la transparența spațiului extra-atmosferic și măsuri de consolidare a încrederii (TCBM), instituit printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU. În 2018 a fost numit unul dintre cei 25 de membri ai Grupului de experți guvernamentali privind măsuri practice suplimentare pentru prevenirea unei curse a înarmărilor în spațiul extra-atmosferic instituit de Adunarea Generală a ONU. Cosmonautul român a fost, de asemenea, membru al grupului de lucru care a elaborat un raport privind Securitatea spațială pentru Europa în cadrul Institutului European de Studii de Securitate (EUISS), publicat în 2016.
Dumitru-Dorin Prunariu primind, la 6 noiembrie 2007, primul titlu de Doctor Honoris Causa, alături de rectorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, prof.univ. Radu Munteanu
Din 2014 până în 2017, D. Prunariu a fost vicepreședinte al Comitetului pentru relații internaționale al Agenției Spațiale Europene (ESA), continuând să fie reprezentantul României în cadrul acestui comitet. In perioada 2018-2020 este co-vice-președinte al Grupului de lucru al COPUOS pentru elaborarea strategiei „Agenda spațială 2030”, adoptată în 2021 printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU.
D. Prunariu este vice-președinte al Consiliului de Administrație al Fundației Asteroid, înregistrată la Luxemburg, care organizeză anual evenimentul “Asteroid Day” și consilier special al asociației “Moon Village Association” (MVA), o asociație internațională înregistrată la Viena, membru observator al COPUOS, care promovează explorarea viitoare a Lunii într-un mod sustenabil, sinergic, în cooperare și în beneficiul întregii omeniri.
În februarie 2021, Prunariu a fost ales în funcția de președinte al Grupului Global de Experți pentru Activități Lunare Durabile (GEGSLA), organizat de MVA, elaborând împreună cu cei 37 de experți, membri ai grupului, studiul “Recommended Framework and Key Elements for Peaceful and Sustainable Lunar Activities” (“Cadrul recomandat și elementele cheie pentru activități lunare pașnice și durabile”).
Dumitru-Dorin Prunariu este membru de onoare al Academiei Române (din 2011), membru al Comisiei de Astronautică a Academiei Române și președinte al acesteia din 2015, dar și membru de onoare al Academiei de Stiințe a Republicii Moldova (din 2020). Este, de asemenea, membru al Societății Germane de Rachete „Hermann Oberth – Wernher von Braun”, membru al Academiei Internaţionale de Astronautică (IAA), fiind si membru în consiliul de conducere al acesteia, membru de onoare al Academiei Americano-Române de Arte şi Stiinţe și membru al Academiei Europene de Știinte și Arte (2015).
Ca o recunoaștere a meritelor sale în promovarea internațională a studiului asteroizilor cu potențial de impact cu Terra și implicarea în activitatea mai multor instituții pe această linie, inclusiv la nivel ONU, în anul 2017 Uniunea Astronomică Internatională a decis ca numele lui Dumitru-Dorin Prunariu sa fie dat unui asteroid din centura principală de asteroizi a Sistemului Solar, asteroidul numindu-se „10707 Prunariu”.
Aflat într-o permanentă competiție cu sine și cu provocările schimbărilor tehnologice actuale, Dumitru Prunariu și-a perfecționat pregătirea profesională, inclusiv prin susținerea unui doctorat în domeniul dinamicii zborului spațial (1999). De asemenea, este coautor al mai multor cărți privind tehnologia spațială și zborul spațial, a prezentat / publicat numeroase lucrări științifice și desfășoară o intensă activitate de promovare publică a activităților spațiale prin articole, conferințe, emisiuni radio și Tv, întâlniri cu elevi și studenți.
In anul 1978, după selecționarea în calitate de candidat cosmonaut, Dumitru-Dorin Prunariu a devenit ofițer în cadrul Forțelor Aeriene Române, fiind detașat în anul 1998 la ministerul cercetării pentru a ocupa funcția de președinte al Agenției Spațiale Române, apoi la Ministerul Afacerilor Externe pe perioada cât a ocupat funcția de ambasador al României în Federația Rusă. A trecut în rezervă în anul 2007. Are gradul de general-locotenent (ret.).
Lasă un răspuns